Rugă pentru naţiune

Există oare în Galaad 
Vreun leac de vindecare?
Căci neamul meu este bolnav, 
Şi rana lui e mare. 

 Se cere leac vindecător, 
Se cere o minune 
Să vindece al meu popor, 
Româna naţiune. 

 Există-un doctor priceput 
Să-i oblojească rana?
Că-l doare-aşa cum n-a durut, 
Şi-l chinuie Satana. 

 Prin ciuma roşie trecuţi 
În noua libertate, 
Ucidem pruncii nenăscuţi,
Mânaţi de voluptate. 

 Incesturi, crime, sodomiţi, 
Abundă prin ziare. 
Suntem o casă de smintiţi,
În plină destrămare. 

 În ţara cu guvern corupt, 
Parlamentari, miniştri, 
Ca din pământ au apărut 
Miliardari siniştri. 

 Ne vrem o ţară de creştini 
Şi-o afirmăm din gură, 
Dar de Hristos suntem străini, 
La fel şi de Scriptură.

 În blocuri triste, cenuşii, 
Bătrânii mor de foame,
 Uitaţi de stat şi de copii. 
O, fie-Ţi milă, Doamne! 

 Te rog pentru poporul meu, 
Pentru al Tău sfânt Nume, 
Căci rana lui miroase greu 
În ţară şi în lume.

 Ascultă-ne din cerul Tău, 
Tămăduieşte ţara! 
Ne mântuieşte de cel rău, 
La fel ca la Gadara!

 Ridică, Doamne,-acest blestem!
 Redă-ne bucuria!
 Ne-ascultă ruga, fă un semn, 
TREZEŞTE ROMÂNIA! 

Petru Dugulescu

Aproapele

Creștinul se presupune să-și iubească aproapele, iar de vreme ce nevasta lui îi este cel mai “aproape”, ea ar trebui să însemne dragostea lui cea mai profundă.
– Martin Luther

Biblia

Veneratia mea pentru Biblie este foarte mare si cu cat mai devreme copii mei vor incepe s-o citeasca, cu atat mai increzatoare va fi speranta mea ca ei vor deveni cetateni folositori si membrii resprectabili ai societãtii. Am facut un obicei din a citi Biblia din scoarta-n scoarta in fiecare an.
--Horace Greeley --

Esenţa optimismului

Esenţa optimismului este că nu ţine cont de prezent, ci este o sursă de inspiraţie, de vitalitate şi speranţa acolo unde alţii s-au resemnat; el îi da omului capacitatea să-şi ţină capul sus, să-şi pretendă viitorul său şi să nu se lase în voia inamicului său.
-Dietrich Bonhoeffer

MI-E VEȘNICĂ VIAȚA


Mi-e veșnică viața, doar drumul ei mereu
E-n umbră și-n lumină urcând spre Dumnezeu;
Mi-e veșnică viața, doar forma ei trecând
E alta, pururi alta, mereu alt chip având.

Din Dumnezeu Eternul Izvor al Vieții ies
Alcătuit în chip crezut dar ne-nțeles,
Trimis pentru-o lucrare și-un țel nepieritor
cuprind eterna taină și ard eternul dor.

Vegheat de Ochiul Veșnic de-a pururi neascuns
Cu limpedea lumină e-adâncul meu pătruns
Știut cu ușurință ce sunt și ce-am să fiu
Nicicând în „prea devreme”, niciunde-n „prea târziu”.

Rotația vieții urmează-un veșnic drum,
De-a pururi alta-i starea cu fiecare-„acum”,
De-a pururi mai spre-nalte și fericite stări
Port steagu-acestei sfinte și unice chemări.

Mai luminos mi-e totul și tot mai înțeles,
Cu orice pas din neguri mereu mai sigur ies
Și-mi crește fericirea cu cât sunt mai cuprins,
Mai treaz în strălucirea din care sunt desprins.


… O, Viu Izvor al vieții, spre forme-n veci mai noi
Și stări în veci mai nalte suim spre Tine roi,
Fă tot ce-n noi e moarte topindu-se pe drum
S-ajungem numai viață în Veșnicul Acum.
-Costache Ioanid